Dispar acest pensii din România, peste noapte: s-a schimbat legea pentru toți românii

O nouă propunere legislativă legată de pensiile românilor a trecut de Senat și urmează să ajungă în Camera Deputaților pentru votul final. Este vorba de inițiativa referitoare la desființarea unui număr record de pensii.

În România, foarte mulți români primesc pensii militare de stat, deși, pe vremea lui Ceaușescu, au colaborat într-o formă sau alta cu Securitatea. Acele pensii vor dispărea. Aceasta este consecința principală a votului care s-a petrecut marți, 18 aprilie, în Senat. Practic, s-a modificat și completat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității și a Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.

Se schimbă legea pentru acești pensionari

Recomandarea de adoptare tacită a fost citită în plen de către președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu.

„CNSAS iniţiază, din oficiu şi de îndată, acţiuni în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru persoanele care, având calitatea de ofiţer, subofiţer sau angajat civil al Securităţii sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, au desfăşurat activităţi prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în forma inițiatorului. Cu această ocazie, în lista modificărilor propuse este inclus și ”elimină caracterul discriminatoriu şi aleatoriu al verificării foştilor ofiţeri de Securitate şi Miliţie, aşa cum este aceasta reglementată de OUG Nr. 24/2008”.

Consecința de bază a noii legi vizează însă desființarea pensiilor de serviciu pentru colaboratorii Securității. „Nu beneficiază de pensia de serviciu, acordată militarilor în baza legii, lucrătorii Securităţii, adică persoanele care, având calitatea de ofiţer, subofiţer sau angajat civil al Securităţii sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, au desfăşurat activităţi prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a căror calitate a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă”, mai prevede actul normativ.